Orientarea în relații: pe sine sau pe ceilalți

Posted on Location: 12min read31 views

Felul în care ne orientăm în relații, reprezintă forța motrice din spatele teoriei compatibilității în relație. Există doar două feluri în care ne orientăm: către nevoile în materie de dragoste, respect și grijă ale celorlalți sau către nevoile de dragoste, respect și grijă ale sinelui. Relațiile sunt considerate compatibile dacă orientarea în relații referitoare la îngrijire și la nevoia de a fi îngrijit sunt similare.

Astfel, orientarea în relații este împărțită în două categorii opuse și inversate: Orientarea în Relații către Ceilalți și Orientarea în Relație către Sine. Diferența fundamentală dintre ele este că prima se concentrează mai mult pe oferirea de dragoste, respect și grijă, iar cea din urmă pe primirea de dragoste, respect și grijă.

Astfel, orientarea în relații este împărțită în două categorii opuse și inversate: Orientarea în Relații către Ceilalți și Orientarea în Relație către Sine. Diferența fundamentală dintre ele este că prima se concentrează mai mult pe oferirea de dragoste, respect și grijă, iar cea din urmă pe primirea de dragoste, respect și grijă.

Cei care sunt orientați în relație asupra celorlalți își mențin în mod natural și reflex centrul atenției asupra nevoilor emoționale, personale și de relaționare ale altei persoane, excluzându-și adeseori nevoile proprii. Persoana cu orientare în relație asupra celorlalți face eforturi să obțină și să aibă parte de o exprimare clară a dragostei, respectului și grijii din partea celorlalți, fiind generoasă când vine vorba de a o dărui. Toți codependenții au o orientare în relații asupra celorlalți extremă.

Orientarea în relații asupra sinelui demonstrează o concentrare naturală și reflexă asupra propriilor nevoi de confort emoțional, personal și de relație, neînțelegând sau ignorând importanța reciprocității. Persoana cu orientare în relații asupra sinelui face eforturi să împartă sau să dăruiască dragoste, respect și grijă celorlalți, păstrându-le pentru sine. După cum e de așteptat, persoanele cu orientare în relații asupra sinelui au drept țintă – dacă nu cumva fac o obsesie din asta – perpetuarea laturii nedrepte și egoiste dintr-o relație, cea în care doar cineva primește, când, de fapt, este vorba de a dărui și primi din ambele direcții. Toți narcisiștii patologici au o orientare în relații către sine extremă. 

Compatibilitatea Relației

Valorile compatibilității relației reprezintă numeric orientarea în relație a unei persoane, precum și tiparul lor unic de distribuție a dragostei, respectului și grijii. Cele două orientări în relație – orientarea către ceilalți și orientarea către sine – se află la extremele compatibilității relației.

Următoarea listă asociază fiecare dintre cele 11 valori ale compatibilității relației, cu o descriere generală a personalității. Aceste exemple ilustrează larga diversitate a variantelor generale de personalitate.

Prima listă, adică cea cu minus, cuprinde orientarea în relații către ceilalți și cele cinci valori ale compatibilității relației sale, variind între (-5) și (-1).

Următoarea listă este cea cu plus, și constă dintr-o gamă a valorilor compatibilității relației cu valori între (+1) și (+5).

În centrul acestui continuum al compatibilității relației se află o valoare neutră sau (0). Din acest punct de vedere, există doar 11 valori posibile ale valorii compatibilității relației.

Latura pozitivă (cu +) a continuumului nu este mai bună calitativ decât cea negativă. Este doar o formă de reprezentare.

Cele mai mari valori numerice negative și pozitive reprezintă cele mai disfuncționale forme ale unei anumite orientări în relație. De exemplu, (-5) reprezintă codependentul care le oferă celorlalți aproape toată dragostea, respectul și grija și primește extrem de puțin în schimb. (+5) reprezintă narcisistul patologic care ia toată dragostea, respectul și grija disponibile și oferă puțin sau deloc în schimb.

Persoanele orientate în relație către ceilalți

(- 5): Un codependent care este complet absorbit de nevoile de dragoste, respect și grijă ale celorlalți, ignorându-le și subestimându-le în totalitate pe cele proprii. Sunt adeseori neputincioși, nefiind capabili sau dispuși să caute dragoste, respect și grijă din partea partenerului lor romantic sau a prietenilor apropiați.

(- 4): O persoană cu tendințe codependente care este aproape întotdeauna concentrată asupra nevoilor de dragoste, respect și grijă ale altora, căutând doar intermitent să își satisfacă propriile nevoi. Sunt capabili, dar lipsiți de motivație, temători și/sau lipsiți de experiență în a căuta dragoste, respect și grijă din partea unui partener romantic. Aleg în mod frecvent să nu le ceară celorlalți să le satisfacă nevoile de dragoste, respect și grijă, căci nu doresc să îi supere sau să provoace conflicte. Dacă cer o anumită formă de dragoste, respect și grijă de la partenerul lor, o fac agitați și având sentimentul clar al vinovăției și nevoii de atenție.

(- 3): O persoană care se identifică cu propria fire grijulie și altruistă. Per ansamblu, sunt concentrați asupra nevoilor de dragoste, respect și grijă ale altora, minimalizând, întârziind sau trecând cu vederea satisfacerea propriilor nevoi. Identitatea și reputația lor sunt contopite cu natura lor săritoare și grijulie. De obicei, se află în relații dezechilibrate din punct de vedere al nevoilor lor – oferind mai mult decât primesc. Sunt în stare să stabilească limite în relație, cerând în același timp ceea ce au nevoie; totuși, tind să se simtă vinovați sau având nevoie de atenție atunci când impun astfel de limite sau când cer ajutorul celorlalți.

(- 2): O persoană care este implicată în relații în care identitatea lor de oameni grijulii este prețuită și apreciată, dar nu exploatată. Se bucură de relații în care pot oferi multă dragoste, respect și grijă, fără să dorească să aibă parte de acestea în aceeași măsură. Se simt confortabil împreună cu un partener care are nevoie de mai mult decât este dispus să ofere la schimb. Pot impune limite și pot să ceară ceea ce au nevoie, deși se simt ușor nelalocul lor dacă fac acest lucru când echilibrul de dragoste, respect și grijă depășește nivelul lor de confort. Pot să se simtă ușor vinovați sau având nevoie de atenție când îi cer unui partener să le satisfacă propriile nevoi. Pe cât posibil, evită indivizii narcisiști, exploatatori sau manipulatori.

(- 1): O persoană cu un echilibru sănătos între dragoste, respect și grijă pentru ea însăși și pentru ceilalți. De obicei, caută relații și experiențe de viață în care să își poată satisface propriile nevoi. Tind să aprecieze și să facă parte din relațiile bazate pe o distribuție reciprocă și echivalentă a dragostei, respectului și grijii. Deși pot să-și găsească sensul și fericirea din ajutarea și îngrijirea celorlalți, nu tolerează un partener romantic egoist sau egocentric. Se întâmplă frecvent să le facă plăcere să aibă grijă de cei din jur, însă nu se identifică cu cei care îi îngrijesc sau îi ajută pe alții. Nu se simt vinovați sau având nevoie de atenție când cer dragoste, respect și grijă din partea altora.

(0): O persoană care face parte din relații în care există o distribuție egală a dragostei, respectului și grijii oferite și primite. Cer cu ușurință ceea ce au nevoie de la partener, fiind deschiși față de nevoile acestuia. Într-o relație echilibrată, fluctuează nestingheriți între rolul de destinatar și cel de furnizor.

Persoanele orientate în relație către sine

(+ 1): O persoană cu un echilibru sănătos al dragostei, respectului și al grijii pentru ea însăși și pentru ceilalți. Tind să aprecieze și să facă parte din relații bazate pe o distribuție reciprocă și echivalentă a dragostei, respectului și grijii. Prețuiesc obiectivele și ambițiile personale și profesionale, pe care și le urmăresc încrezători. Deși își găsesc sensul și fericirea din urmărirea propriilor aspirații, sunt conștienți de nevoia de dragoste, respect și grijă a partenerului lor romantic. Oferă cu ușurință partenerului romantic când este necesar sau când li se cere. Se pot identifica cu rolul persoanei care îngrijește și care ajută, dorind în același timp să-și îndeplinească propriile dorințe.

(+ 2): O persoană care preferă să fie implicată într-o relație în care goana lor după satisfacerea propriilor speranțe și vise este încurajată și sprijinită. Într-o relație romantică, caută în mod activ atenție, apreciere și validare. Deși sunt oameni activi și pot fi măcinați de dorința de a fi în prim-plan, sunt dispuși și capabili să satisfacă nevoile partenerului lor. Nu sunt nici exploatatori, nici egoiști. Orientați către propriile lor nevoi de dragoste, respect și apreciere, uită periodic de inegalitatea distribuției în relație. Răspund favorabil și non-agresiv atunci când partenerul lor cere un nivel mai consistent de dragoste, respect și grijă. Deși se pot simți confortabil în rolul de îngrijitor, nu îl pot menține.

(+ 3): Ușor egoiști și egocentrici, sunt persoane predominant concentrate asupra nevoilor proprii, minimalizând, întârziind sau trecând cu vederea satisfacerea nevoilor partenerilor lor. Identitatea și reputația lor sunt contopite cu nevoia de atenție, validare și recunoaștere. Se identifică cu felul de a fi al unui individ energic și avid de succes. De obicei, sunt atrași în relații în care există un dezechilibru al distribuției nevoilor, căpătând sau așteptându-se la mai mult decât oferă. Dacă li se pune în față adevărul despre această inegalitate, pot să devină defensivi, dar vor fi în stare să facă modificări. Deși pot fi percepuți drept obsedați de sine și egocentrici, sunt capabili să țină aceste caracteristici sub control, sunt în stare și au disponibilitatea să își iubească, respecte și îngrijească partenerul. Cu toate acestea, au nevoie să li se amintească deseori aceste lucruri.

(+ 4): O persoană care este narcisistă și preocupată de propriile nevoi de dragoste, respect și grijă, rareori căutând să le satisfacă pe cele ale altora. Lasă impresia că li se cuvine totul, că sunt egocentrici și egoiști, fiind determinați să caute să primească din partea celorlalți, oferind însă, în schimb, cantități extrem de reduse. Se simt în largul lor cu această discrepanță, considerând că nevoile lor sunt mai importante decât cele ale partenerului. Deși narcisiști în mod fățiș, sunt în continuare capabili să le ofere altora niveluri neînsemnate de dragoste, respect și grijă. În mod tipic, dacă li se atrage atenția în privința inegalității, se înfurie și devin defensivi, încercând numaidecât să-și justifice acțiunile. Totuși, când li se spune adevărul, nu resimt nici un afront și nici nu izbucnesc în vreo criză de furie narcisistă.

(+ 5): Un narcisist patologic care este incapabil și lipsit de motivație să iubească, să respecte și să aibă grijă de ceilalți. Sunt mistuiți de dorința de a-și satisface propriile nevoi de dragoste, respect și grijă, și n-au nici cea mai mică intenție să răspundă cu aceeași monedă. Le este extrem de dificil să manifeste empatie, să aibă opinii pozitive necondiționate sau să dea dovadă de iubire. De obicei, când oferă celorlalți, o fac impunând condiții. Nu sunt în stare să-și înțeleagă sau să-și accepte nivelurile patologice de narcisism. Dacă li se spune adevărul despre dezechilibrul dragostei, respectului și grijii, răspund printr-o agresiune directă sau pasivă.

Matematica echilibrului și compatibilității într-o relație

Rezultat obținut prin simpla adunare a valorii compatibilității relației fiecărei persoane, o relație este considerată compatibilă și stabilă dacă are suma (0), care este definită drept un echilibru de sumă nulă. Suma nulă va apărea mereu în cazul asocierilor unor personalități invers proporționale și diametral opuse, reprezentate de valorile cu (-) și (+) opuse. Pe lângă compatibilitatea într-o relație, un echilibru de sumă nulă semnifică un potențial ridicat de atracție, corespondența șabloanelor de relație și reunirea tipurilor opuse de personalitate. Regula de bază în privința compatibilității este: cu cât mai mică este valoarea inversă/opusă, cu atât mai sănătoasă este relația.

Singura excepție de la regula echilibrului de sumă nulă în relație cu atracția pozitivă este combinația ipotetică de (0) și (0). Este considerată ipotetică deoarece este improbabil să se producă. În primul rând, valoarea relației va fi rareori altceva decât o unitate teoretică, deoarece majoritatea se identifică cu o orientare în relație mai degrabă altruistă sau egoistă. În al doilea rând, în lipsa acțiunii atracției personalităților opuse, această relație ipotetică nu va prinde „rădăcinile” necesare pentru a se dezvolta în continuare.

O relație alcătuită dintr-o asociere a valorii compatibilității în relație (-2) și (+2) va fi atât compatibilă, cât și sănătoasă. Pentru exemplificare, o femeie sănătoasă din punct de vedere psihologic cu orientare în relații către ceilalți și cu (-2), căreia îi place să fie mamă casnică și care își adoră cele câteva activități de voluntariat, este căsătorită cu un bărbat stabil și sănătos din punct de vedere psihologic orientat în relație către sine și cu (+2), un director de corporație de succes. Cu sprijinul soției sale, lucrează ore suplimentare pentru a-și construi un statut și o reputație în lumea afacerilor. Având valori inverse și scăzute, amândoi se simt iubiți și formează o relație de dragoste reciprocă și echivalentă.

În comparație, un bărbat codependent cu (-5) este căsătorit cu o femeie care suferă de tulburare de personalitate narcisistă cu (+5). Soțul este profund nesigur, avid de atenție și obedient. Acceptă fără tragere de inimă să rămână acasă și să își crească copiii, în vreme ce soția lui narcisistă, un agent de vânzări fără succes în meserie, insistă să unica persoană care întreține familia. De teamă să nu o scoată din sărite, evită să deschidă o discuție despre așteptările ei egoiste și rigide în privința rolurilor pe care trebuie să le joace cei doi soți. Fiind un (+5), femeia nici măcar nu va lua în considerare nevoile lui facă acest lucru nu o face să se simtă mai bine în pielea ei. Dacă i se spune adevărul despre narcisismul ei, reacționează cu duritate. Această relație va rămâne intactă, căci nici soțul, dar nici soția nu îndrăznesc să îi pună capăt; sunt la fel de nesiguri și de îngroziți să rămână singuri.

Nici fix, nici permanent

Valoarea compatibilității relației unei persoane nu este o reprezentare permanentă a sănătății ei mintale și relaționale. Exceptând narcisismul patologic, care o tulburare de personalitate, această valoare nu este nici fixă, nici permanentă. În mod obișnuit, ea are suișuri și coborâșuri în decursul vieții unei persoane.

Printre cele câteva explicații posibile pentru fluctuațiile sau modificările orientării în relație se pot număra: procesele normale de dezvoltare sau de maturizare, experiențele religioase sau spirituale, ședințele de terapie sau intervențiile din zona de sănătate mintală, experiențele care schimbă viața, preocupările majore legate de starea de sănătate sau transformările care țin de vârstă, precum criza vârstei mijlocii.

Nu ne sunt permanent întipărite niște caracteristici sau un anumit tip de personalitate. Cred că spiritul și mentalul omenesc au un potențial și posibilități infinite. Este cu putință, deși nu-i deloc un lucru obișnuit, ca o persoană să se deplaseze dintr-o extremă a continuumului, în cealaltă. Mulți dintre noi suntem capabili să ne depășim problemele, limitările personale și cele care țin de relație, și să ne însănătoșim. Trecem cu toții prin perioade în care suferim și facem câțiva pași în spate, dar în același timp putem să mergem înainte.

* material adaptat după cartea De ce-i iubim pe cei care ne fac rău. Capcana codependentului și a narcisistului. Sindromul magnetului uman – Ross Rosenberg

Cu iubire,
signature

Subscribe so you don’t miss a post

Sign up with your email address to receive news and updates!

Care sunt gândurile tale?

Your email address will not be published. Required fields are marked *

No Comments Yet.

Abonează-te pentru gânduri bune&inspirație!

Previous
De ce tot rămânem corijenți la „chimia” relațională